Înainte de a câştiga Premiul UNICEF pentru Artă şi Interculturalitate pe anul 2008, viaţa Rebeccăi Covaci a fost o înşiruire de întâmplări triste, împărtăşind, împreună cu părinţii şi fraţii ei, greutăţile unei vieţi fără siguranţa unui acoperiş deasupra capului. Povestea familiei Covaci este una tipică pentru mulţi rromi, plecaţi dintr-o societate cu mentalităţi rasiste adânc înrădăcinate. Ajunşi în Occident, au constatat că se izbesc de ziduri asemănătoare, neputând decât să îngroaşe numărul marginalilor locali, mult dorita şansă de schimbare a vieţii rămânând un vis frumos.
Acolo au urmat câţiva ani petrecuţi în continuă nesiguranţă, în adăposturi improvizate şi insalubre, devenind periodic ţinte ale violenţei autorităţilor, nevoiţi să se mute dintr-un oraş într-altul, o vreme în Spania, apoi în Italia. Au simţit pe propria piele violenţa adusă de schimbările din viaţa politică italiană şi noul val de rasism propagat de acestea.
Când avea posibilitatea, Rebecca a transpus în desene aceste experienţe triste. Şansa ei a fost ca unul din membrii organizaţiei EveryOneGroup să vadă aceste desene şi să trimită cîteva din ele la concursul pentru Premiul UNICEF amintit. Grupate sub numele Şoareci şi stele, desenele au impresionat prin originalitatea lor, fiind desemnate câştigătoare. După ce, pe 6 mai 2008, i s-a înmânat premiul, pe 19 iunie, a fost bătută, împreună cu tatăl şi fratele, de către doi poliţişti îmbrăcaţi în civil. Alţi poliţişti l-au vizitat apoi pe tată la spital punându-i în vedere că va suferi din nou acelaşi tratament dacă depune plângere. Maltratările la care era supusă familia Covaciu au început să-şi fac loc în presă, atrăgînd atenţia asupra brutalităţilor la care sunt supuşi rromii şi de către autorităţi şi de către public, câştigându-i apelativul de "Anne Frank a poporului rrom".
Desenele ei fac cunosocute lumii condiţiile de viaţă ale multor rromi, rasismul, lipsa de şanse reale. În timpul scurs de atunci, au fost incluse în Muzeul de artă contemporană din Hilo (Hawaii), prezentate în expoziţia "Psyche în lanţuri" de la Napoli, cu ocazia zilei Holocastului. Rebecca a devenit un simbol pentru felul în care cresc mulţi copii rromi, împărtăşind prin artă experienţele unei astfel de copilării petrecute pe drumuri, experienţe care continuă să afecteze viaţa acestora.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu